Seminar teoretico-practic pentru cadrele didactice cu subiectul: „Creativitatea cadrelor didactice ca factor de stimulare a creativităţii preşcolarilor”

Seminar teoretico – practic cu cadrele didactice

Tema: Creativitatea cadrelor didactice ca factor
de stimulare a creativităţii
preşcolarilor

24 noiembrie 2022, ora 13.00

Cuvinte – cheie: produsele creative; trăsăturile de personalitate ale copiilor
creativi şi gândirea creativă; creativitate; imaginaţie

Motto:

Creativitatea este o floare atât de delicată,
încât elogiul o face să înflorească, în timp ce descurajarea
o înăbuşă adesea chiar înainte
ca ea să se poată transforma în floare
( A. Osborn)

Ipoteză: Se ştie că o componentă vitală a creativităţii o constituie însăşi dorinţa de a crea, creativitatea, necesitatea lăuntrică de afirmare, profunda angajare într-o anumită activitate. Toate aceste calităţi le posedă şi preşcolarii mari, sub îndrumarea corectă a educatoarelor, sub diferite forme. Creativitatea lor va evalua la o nouă treaptă, dacă:

– vor participa la activităţi de grup, inclusiv la activităţi de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor;
– vor memora şi recita pe roluri poezioare care conţin dialoguri;
– vor crea ei însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elemente expresive;
– vor povesti coerent şi expresiv textele învăţate în fragmente ori în întregime;
– vor împărţi rolurile între colegi, luând în considerare să-şi exprime dorinţa lor, dar şi posibilităţile vocii fiecărui copil.

Rezumat: Creativitatea utilizează în mod inventiv experienţa şi cunoştinţele acumulate, oferind soluţii şi idei originale. Componenta principală a creativităţii este imaginaţia. Creaţia de valoare reală presupune motivaţie, dorinţa de a realiza ceva nou, ceva deosebit, ceva ce necesită voinţă şi perseverenţă. Cadrul didactic modern trebuie să aibă capacitatea de a-şi educa discipolii în direcţia dezvoltării creativităţii aceştora.

Când vorbim despre creativitate, majoritatea dintre noi ne gândim în primul rând la ceva ce ţine de domeniul artistic: pictură, muzică, dans. Examinarea definiţiei creativităţii conduce la concluzia că noutatea, originalitatea, ingeniozitatea şi valoarea teoretică sau practică reprezintă trăsături esenţiale ale activităţii creatoare.

Fiind un termen cunoscut, fiecare dintre noi îl defineşte diferit. Încă din primele zile ale grădiniţei, apoi în şcoală, cadrele didactice formează discipolilor lor o viziune privind conceptul de creativitate. Şi atunci, de ce rămâne atât de actual acest subiect în zilele noastre?

În viziunea unui cercetător, creativitatea este un termen generos care, de-a lungul timpului a fost definit în sute de feluri.

Când vorbeşte despre creativitate, se referă la cele trei aspecte:

– produsele creative
– trăsăturile de personalitate ale copiilor creativi
– gândirea creativă

Obiectivul fiecărui cadru didactic ar trebui să fie răspunsul la întrebarea:

Ce se poate face pentru stimularea creativităţii copiilor? Sau

Care sunt coordonatele unei educaţii în vederea creativităţii?

În acest sens, exemplul cadrului didactic devine esenţial. Nu este un anumit ghid al creativităţii, însă există anumite metode şi principii călăuzitoare cu caracter general ce se pot aplica în mai multe sau poate în majoritatea problemelor legate de creativitate. Cadrul didactic poate aplica foarte multe în activitatea sa zilnică pentru stimularea creativităţii copiilor. Cercetările pentru această temă au arătat că atitudinea pozitivă a educatorului faţă de acest fenomen este unul dintre cei mai importanţi factori care facilitează creativitatea.

O primă condiţie a dezvoltării creativităţii preşcolarului este, ca educatorul nu doar să cunoască, ci şi să aplice în activităţi practice conceptul de a fi creativ. E necesar – a se respecta personalitatea creatoare a copilului. Acest lucru nu este uşor dacă ne gândim la faptul că, copiii creativi adresează întrebări incomode, oferă soluţii inedite de rezolvare a problemelor, nerespectând procedeele stereotipe, sunt de o curiozitate uneori supărătoare. Şi dacă nu produc opere de artă sau nu fac invenţii, mulţi copii dau dovadă de creativitate în viaţa de zi cu zi. Chear dacă ei îşi manifestă din plin creativitatea în activităţile pe care le fac, totuşi cadrul didactic rămâne persoana, care stimulează interesul, curiozitatea, spontaneitatea, deschiderea la nou, tendinţa de a îmbina realul cu fantasticul, deoarece acestea vor servi drept temelie necesară creativităţii.

Este foarte important şi mult de dorit ca să nu fie reprimate manifestările preşcolarilor creativi, să încurajăm libera exprimare a opiniilor, să stimulăm imaginaţia sau soluţiile mai deosebite. Acest lucru s-ar reuşi prin : activităţi creative/interactive, prin facilitarea creării diverselor situaţii – problemă în care se solicită ca ei să găsească cele mai creative soluţii.

În urma unei analize, cât şi potrivit unor surse credibile de informare, aşa, unele recomandări cadrelor didacrtice care doresc să dezvolte creativitatea ca trăsătură de personalitate la preşcolari:

– Lucrul pe interese în grup mic
– Înscenări bazate pe anumite probleme
– Lucrări colective
– Crearea, elaborarea cărţilor pe tematici solicitate
– Compunerea poeziilor, povestioarelor
– Învăţarea pe bază de probleme
– Învăţarea prin descoperire
– Învăţarea prin descoperire dirijată.

Este bine să nu uităţm că, atunci când formăm creativitatea, ţinem cont de:

– independenţă
– încrederea în sine
– deschiderea la nou.

Cel de-al doilea aspect – sunt produsele creative, – roadele actului de creaţie. Pentru ca o pictură, obiect sau idee să fie considerată o creaţie, este necesar să îndeplinească anumite condiţii:

– Să fie originală, adică să fie deosebită faţă de alte produse similare
– Să fie valoroasă, adică să nu fie un produs de duzină sau un kitsch
– Să aducă ceva nou, deci să nu repete o idee deja existentă
– Să fie utilă, să aibă un scop şi să împlineacă o nevoie a cuiva.

Pentru confirmarea celor enunţate, vin cu o sugestie: atunci când evaluăm creaţiile copiilor, trebuie să aplicăm condiţiile de mai sus nu produselor în sine, cât mai ales ideii care a stat la baza producerii acestora.

Factorul esenţial pentru stimularea spiritului creator este relaţia educator-copil, atitudinea acestuia în grupă ori în afara ei. Totul depinde de educator şi acesta poate face pentru creativitatea preşcolarilor mult, le poate stimula gândirea creatoare.

Fiecare copil este creativ, diferă doar momentul declanşator, acel moment care trezeşte în copil dorinţa de a fi original, de a găsi şi alte soluţii la rezolvarea problemelor.

Cel de-al treilea aspect abordat – gândirea creativă.

Creativitatea poate fi văzută nu numai ca o trăsătură de personalitate, ci şi ca un mod de a gândi. Se pare că de cele mai multe ori apelăm la creativitate când trebuie să rezolvăm o problemă. Avem nevoie de ea mai ales în situaţiile ambiguie, incerte în care nu există o soluţie uşor de găsit, ci trebuie să descoperim singuri ce e cel mai bine să facem. În aceste situaţii, este important să putem încuraja copiii să se gândească la un număr cât mai mare de idei, din care să le putem selecta pe cele potrivite. Şi aici este important să trecem în revistă soluţiile care deja au fost încercate la respectiva problemă.

Important e să reţinem că, după ce apare o idee nouă, ea trebuie să fie evaluată în scopul stabilirii gradului ei de aplicabilitate. Acest proces va genera căutarea de noi idei. În momentele în care copiii dau dovadă de creativitate nu vom apela numai la imaginaţie şi la emoţii, ci şi la gândire.

Formulări care nu trebuie să lipsească din vocabularul educatorului cu o atitudine creativă faţă de preşcolari:

Cum se mai poate?

Ce se întâmplă dacă faci aşa?

Încearcă să mai adaugi ceva!

Dacă ai începe din capătul celălalt?, etc.

Creativitatea atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, este atât de valoroasă, încât este util să menţionăm şi despre mediul care dezvoltă sau înhibă invenţia, modalităţile concrete în care putem ajuta copiii să-şi manifeste creativitatea. Pentru a le oferi copiilor ocazia de a-şi dezvolta sistematic creativitatea, este de dorit ca să creăm un atelier de dezvoltare creativă a copiilor.

Ce vom putea face la atelierul de dezvoltare creativă?

Copiii învaţă activ cum să îşi dezvolte creativitatea şi inteligenţa emoţională. Printre metodele pe care copilul le experimentează se numără:

– Jocuri de dezvoltare emoţională
– Metode art-creative (desen, colaj, modelaj)
– Jocuri de cooperare şi competiţie
– Activităţi de mişcare
– Jocuri de rol
– Activităţi distractive
– Dans

,,Interviul poznaş”

Acest joc ajută să descoperim ce imagine are copilul despre el însuşi.

Iată câteva întrebări năstruşnice pe care le putem adresa:

– Dacă ai fi o floare, ce floare ai fi?
– Dacă ai fi un animal, ce animal ai fi?
– Dacă ai fi un fenomen al naturii, ce fenomen ai fi?
– Dacă ai fi o culoare, ce culoare ai fi?
– Dacă ai putea avea o superputere, care ar fi aceea? Ce ai face cu acea superputere?
– Dacă ai fi un personaj din desene animate sau un erou din cărţi, cine ai vrea să fii?
– Dacă ai fi un instrument muzical, ce instrument ai fi?
,,Mă simt” (explorarea emoţiilor plăcute)

Prin intermediul acestui joc îl sprijinim pe copil să exploreze situaţiile în care se simte puternic, deştept, curajos, jucăuş, prietenos, etc. Discutăm despre ce anume îl face să se simtă astfel şi cum ar putea aduce emoţia respectivă într-un alt context din viaţa sa, spre exemplu: cum ar putea aduce curajul într-un moment în care îi este teamă?

,,Meditaţii dulci”

Acest joc ajută la dezvoltarea capacităţii de concentrare, dar este excelent şi pentru relaxare.

,,Reţeta succesului în familie”

Un joc amuzant de jucat în familie, prin care putem afla nevoile, precum şi să găsim o punte de legătură pentru a împlini şi armoniza toate aceste nevoi, este următorul: Se ia o foaie, un creion, se scrie împreună reţeta pentru o familie fericită. Includeţi ingredientele, cantitatea şi cum pot fi preparate acestea. Se iau în vedere: emoţiile, gândurile, comportamentele, nevoile…

Iată câteva sugestii de ingrediente şi cantităţi: Iubire, Încredere, Respect – 2 ore de joacă sănătoasă, 5 îmbrăţişări /zi, 3 cuvinte frumoase în fiecare dimineaţă, un gând bun trimis la ora prânzului fiecărui membru al familiei, 10 pupici, 4 mângâieri, zâmbete şi limite blânde după gust. Mod de preparare: puneţi iubirea, încrederea şi respectul într-un castron şi amestecaţi bine, până ce compoziţia se omogenizează. Apoi adăugaţi cele 5 îmbrăţişări, cuvintele frumoase, gândul bun, pupicii şi mângâierile. Coaceţile la foc mediu de 30 de minute. La final, adăugaţi cele 2 ore de joacă sănătoasă. După această activitate, discutaţi despre: cum a fost să scrieţi reţeta, ce ingredient va plăcut cel mai mult, care este ingredientul pe care l-aţi scoate din reţetă, dacă aţi fost surprinşi de un ingredient anume propus de ceilalţi, ce poate face fiecare membru al familiei pentru a se asigura că reţeta este respectată, etc.

Bazându-ne pe rezultatele obţinute, vom finaliza şi concluziona relatarea acestui subiect cu motto-ul: „Creativitatea este un complex de însuşiri şi aptitudini psihice care, în condiţii favorabile, generează produse noi şi de valoare pentru societate”.