Seminar instructiv-practic din data de 24.01.2024 cu tema: „Asigurarea continuităţii în cunoaşterea mediului înconjurător prin explorare-investigare a copiilor de vârstă preşcolară”

SEMINAR INSTRUCTIV-PRACTIC

CU CADRELE DIDACTICE, 

desfăşurat în data de

24 ianuarie 2024, ora 13.00-14.30

Tema: Asigurarea continuităţii în cunoaşterea mediului înconjurător prin explorare – investigare a copiilor de vârstă preşcolară.

OBIECTIV:

Trezirea interesului copilului în activităţile de descoperire a lumii prin folosirea înstrumentelor de investigaţie ca cele mai eficiente şi creative modele.

Subiecte abordate:

Intercorelarea domeniului de Dezvoltare Cognitivă a copiilor preşcolari şi a Domeniului de activitate Ştiinţe şi Tehnologii, dimensiunea Educaţie pentru Mediu.

Sarcini de lucru:

• Chestionare pentru cadrele didactice – „Protejarea mediului înconjurător”
• Chestionar la Educaţia ecologică

Fişe de lucru: Prietenul naturii

Slogan: Scrisoarea pământului către copii

Pregătirea copilului pentru şcoală este o chestiune de actualitate în condiţiile intensificării şi accelerării întregului proces de educaţie. Majoritatea pedagogilor şi psihologilor consideră vârsta copilăriei timpurii „cea mai favorabilă pentru a pune fundamentul personalităţii”. Actualitatea educaţiei ecologice este dictată de două mari cerinţe. În primul rând, trebuie conştientizată importanţa protecţiei naturii pentru o viaţă calitativă a oamenilor pe planeta Pământ şi, în al doilea rând, stă imperativul dezvoltării armonioase a personalităţii care presupune o viziune umanistă asupra lumii. Deja, de câţiva ani buni, după noul curriculum, activităţile de cunoaştere a mediului, fac parte, alături de activităţile matematice, din domeniul de activitate,,Ştiinţe”, competenţele ştiinţifice fiind prezentate integrat. Studiind dimensiunea ,,Educaţia pentru mediu” se observă că acestea au fost elaborate pe baza noilor perspective asupra copilului şi a copilăriei şi, totodată, a unei educaţii care promovează valorile societăţii.

Grădiniţa este locul, unde copilul face cunoştinţă cu situaţii din viaţa reală, aici descoperă lucruri şi rezolvă probleme prin anumite probleme şi tehnici, care sunt aplicate de educatori atât în cadrul activităţilor dirijate, cât şi în cadrul activităţilor liber creative,  astfel atingându-se o eficienţă sporită atât la însuşirea de noi cunoştinţe, cât şi la consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea pregătirii copilului preşcolar/asigurării continuităţii pentru şcoală/pentru viaţă. Din diversitatea de metode şi tehnici, forme de lucru care pot fi aplicate în cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului, menţionăm următoarele: observări în natură, experimente, investigări, desene, plimbări, excursii, jocuri de mişcare instructiv-distractive, labirinturi ecologice. Tematicile care pot fi parcurse sunt stabilite în funcţie de subiectul propus:,,Să ocrotim natura”, ,,Ce se întâmplă iarna cu plantele şi animalele”, ,,Ce ştim despre pădure?”, ,,Natura se trezeşte la viaţă”, ,,Ce ne învaţă natura?”, ,,Copac tânăr, copac bătrân”, ,, Aspectul satului meu”, ,,Curiozităţi ecologice”, ,,Pământul-planetă vie”, etc.

Pornind de la aceste constatări, pentru copii şi părinţi, vă propun să iniţiaţi diferite activităţi: ,,Pădurea – fantezie şi culoare”, Expoziţii:- realizarea unor lucrări artistico-plastice     ( desene, picturi, colaje, animăluţe haioase: melci, buburuze, iepuraşi, arici, gândaci etc.) ,,Pădurea – un colţ de rai”, ,,Curiozităţi din lumea plantelor”, ,,Armonie din parcul satului”, ,,Grădina mea- cea mai frumoasă”, ,,Copacii din parc”, ,,Eco-grădiniţa”, ,,Să învăţăm despre pădure”, ,,Un viitor mai verde”, ,,Plantare de puieţi în curtea grădiniţei „ ,,,Mesajul copăcelului”, prin care veţi contribui la dezvoltarea capacităţilor de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, stimulând curiozitatea copiilor pentru investigaţia acestuia. Copiii vor înţelege relaţia om-natură şi vor învăţa regulile de ocrotire şi protejare a acesteia. Invitând şi participând la organizarea şi desfăşurarea acestor proiecte nu doar copiii, ci şi părinţii, fraţii, surorile, bunicii, întreaga comunitate, pe care să-i atragem mai activ prin convingere în asigurarea materialelor necesare, dar şi cu prezenţa fizică, va fi o participare substanţială, prin care fiecare va urmări scopul final: păstrarea curăţeniei şi înfrumuseţarea locului în care trăiesc. Jocul este principala activitate a copilului preşcolar, cunoaşte obiecte naturale, reale şi imaginare, care-l apropie de realitatea înconjurătoare, cu diferite fenomene şi obiecte din mediul înconjurător, cu lumea animală şi vegetală cu care cei mici sunt în contact în primii ani de viaţă. Pentru sporirea cunoştinţelor despre mediul înconjurător este necesar să desfăşuraţi diverse jocuri.( ,,Pot să aflu”, ,,Tare-moale”, ,,Păsărele pe rămurele”,etc.

CERCUL DE IDEI – este o tehnică, ce permite copiilor să-şi expună prin cuvintele proprii părerea despre textul audiat.(Copiii aranjaţi în formă de cerc – fiecare îşi spune părerea despre textul citit cu ajutorul expresiilor).

Tehnica – Fac schimb de locuri cei care…- vizează reflecţiile asupra propriei identităţi şi asupra identităţii altora, a asemănărilor şi deosebirilor dintre persoane.

1. Copiii formează un cerc. 2. Educatorul explică copiilor că, în următoarele clipe, ei trebuie să fie atenţi la enunţurile ce vor fi rostite. Dacă un copil consideră că o anumită caracteristică îi este proprie, face schimb de locuri cu altă persoană care, la rândul ei, consideră că i se poate atribui această caracteristică. 3. Educatorul va citi, mai întâi, câteva enunţuri referitoare la exteriorul participanţilor (culoarea îmbrăcămintei, culoarea ochilor, etc. ) pentru exersare şi pentru ,,încălzirea grupului”.                               4. Când grupul ,,s-a încălzit” şi participanţii se simt învioraţi, se trece la caracteristici personale: Fac schimb de locuri: – cei care iubesc animalele; – cei care au un animal de companie; – cei care îngrijesc animalele lor de companie, – cei care au salvat vre-un animal. Această tehnică o puteţi aplica la Educaţia pentru mediul ambiant şi cultura ecologică.

Tehnica Secvenţe contradictorii – vizează ordonarea într-o succesiune a termenilor sau datelor esenţiale. Permite realizarea unor conexiuni noi între elemente privite diseparat. De exemplu: Educaţia pentru mediu, Tema:„Hora fructelor şi legumelor”, grupa mare.

1. Pe perete sunt acroşate fişe cu termenii fructe şi legume.
2. Copiii primesc diverse imagini cu fructe şi legume.
3. Educatorul îî indeamnă să se apropie de fişa cu termenul respectiv ce se asociază cu termenul dat.
4. Apoi grupa e împărţită în 2 grupuri corespunzător denimirii termenilor fructe şi legume.
5. Fiecare grup are sarcina de a prepara o salată din fructe/legume.

O altă tehnică este Piramida, ce are ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de a sintetiza principalele probleme, informaţii, idei ale unui text literar.

1. Anunţarea temei activităţii sau aceasta este descoperirea de către copii cu ajutorul unei ghicitori, etc.                                        2. Consultarea şi repartizarea sarcinilor şi selectarea materialelor necesare.
3. Realizarea piramidei şi prezentarea, argumentând alegerea făcută.

Brainstorming-ul, are drept scop emiterea unui număr cât mai mare de soluţii, de idei privind modul de rezolvare a unei probleme, în vederea obţinerii, prin combinarea lor, a unei soluţii complexe, creative, de rezolvare a problemei puse în discuţie. Este o metodă de rezolvare creativă a problemelor. Prin convorbiri cu copiii pe tema:,,Să salvăm pădurea”, am arăta şi demonstra copiilor preocuparea permanentă ce trebuie să o aibă oamenii pentru depistarea surselor de poluare.

Experimentul, este o metodă pe care trebuie s-o aplicăm cu succes în scopul formării unei atitudini active, de preţuire şi protecţie a mediului înconjurător. Spiritul de observaţie, curiozitatea, dorinţa de a cunoaşte, sunt doar câteva dintre condiţiile care stau la baza învăţării prin folosirea experimentului.. Ideal şi obligator ar fi ca, la fiecare activitate de cunoaştere a mediului să se folosească metoda experimentului pentru stimularea interesului copiilor faţă de noile informaţii, pentru aprofundarea cunoştinţelor sau pentru asigurarea feedbackului activităţii. De asemenea, spiritul de investigaţie se formează şi se dezvoltă, copiii dobândesc capacitatea de a formula ipoteze, de a le verifica. Prin realizarea unu experiment, copilul îşi însuşeşte unele abilităţi practice, îşi dezvoltă gândirea logică, creativitatea. Este simplu de a realiza cu copiii activităţi de experimentare pentru cunoaşterea principalelor însuşiri ale apei, cu tema, de exemplu:,,Apa şi transformările ei”. Pentru ca în procesul de învăţământ, copilul să devină cât mai activ şi munca să-şi imprime un caracter creator, educatoarele trebuie să caute permanent noi metode şi procedee care să vină în sprijinul său prin descoperirea noului.                                             Învăţarea prin descoperire este una din metodele eficiente şi creative. Această metodă oferă cunoştinţe durabile, solide, având în prim plan dezvoltarea gândirii, creativitatea şi nu memorizarea, obligă copilul să nu se mulţumească cu ce i se spune, ci să aibă gândire critică, obiectivă, disciplinată şi cere un volum de observări, analize, aprecieri, trecerea de la analiză la sinteză, de la concret la abstract, dezvoltă perseverenţa, voinţa, modelează aptitudinile de investigaţie. În cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului, copiii pot descoperi prin experienţe efectuate împreună cu educatoarea: însămânţarea grâului, creşterea lui cu toate etapele dezvoltării, până la coacerea bobului de grâu şi apoi analiza acestuia pe baza observaţiei şi demonstraţiei. Astfel, vom căpăta rezultate exprimate în termeni calitativi :

– exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului natural;
– formarea unei atitudini responsabile faţă de mediu;
– inocularea unui comportament ecologic;
– educarea copiilor de a planta copaci;
– impactul pozitiv asupra copiilor.

Excursia – şi drumeţia pe teme ecologice, este o activitate didactică bazată pe interdisciplinaritate şi munca în echipă. Conţinutul didactic al excursiilor este mult mai flexibil şi mai variat al activităţilor desfăşurate în sala de grupă, copiii participând cu multă bucurie şi optimism la aceste acţiuni, lărgindu-şi în acest fel orizontul de cunoştinţe prin contactul direct cu realitatea.

Prin mijloace atrăgătoare pe care le are la dispoziţie, excursia şi drumeţia înviorează activitatea, stimulează curiozitatea de a descoperi noi fenomene, formează o atitudine ecologică pozitivă, prilejuieşte trăiri adânci ale unor sentimente patriotice. Pentru pregătirea eficientă a copiilor pentru asigurarea continuităţii în cunoaşterea mediului înconjurător, prin manifestarea gândirii logice în situaţii de problemă a copiilor de vârstă timpurie, este de dorit ca să se organizeze lunar excursii cu copiii în sânul naturii:,, Toamna în parc”, ,,Primăvara în pădure”, ,,Floricele pe câmpii”, ,,La menajerie”, ,,Pe aleea clasicilor”, ,,Nouă ne pasă ! , prin:– strângerea gunoaielor şi deşeurilor – amplasare de panouri de avertizare pentru acţiuni interzise în pădure – montarea căsuţelor pentru păsărele, ,,Priveşte si simte…”, Hai , la cules de floricele, etc.

Activităţile practice,– de plantare a florilor; – de îngrijire a plantelor;- de colectare a hârtiei.       „ Un pui de om, un pom, o floare…” Scopul lor: Cultivarea interesului copiilor faţă de protejarea mediului înconjurător şi necesitatea adoptării unui comportament eco-civic faţă de natură,- de confecţionare şi afişare de plăcute cu sloganuri ecologice, desfăşurate cu copiii în grădina de flori sau de legume a grădiniţei, – expoziţie cu lucrările copiilor -,,Mai verde-mai curat”- ,,Vrem un viitor verde”, – înfrumuseţarea curţii grădiniţei, apropie copiii de natură, le dezvoltă sentimentul de dragoste faţă de aceasta. Pentru pregătirea eficientă a copiilor întru asigurarea continuităţii în cunoaşterea mediului înconjurător prin manifestarea gândirii logice în situaţii de problemă ale copiilor de vârstă timpurie, DVS, educatorii, aveţi oportunitatea, să aplicaţi şi alte metode didactice tradiţionale, cât şi netradiţionale, ca: demonstraţia, conversaţia euristică, exerciţiul, discuţia ghidată, jocuri de creaţie, algoritmizarea, problematizarea, asocieri libere, cubul, munca în echipă, comunicarea nonstop, etc. Utilizarea în cadrul activităţilor cu succes a metodelor clasice îmbinate cu cele moderne, vor duce la stimularea preşcolarului pe treapta cea mai apropiată de şcoală/viaţă, situând şcoala/viaţa ca o continuitate a muncii în grădiniţă.

Pe măsură ce copiii se implică în activităţi, educatorul trebuie să monitorizeze percepţiile şi formele de învăţare ale acestora. Cunoaştem că, copilul se dezvoltă rapid, deaceia intervenţiile educaţionale realizate, acţiunile întreprinse de părinte, societate, la această vârstă, au un impact puternic şi de durată asupra progresului individual al copilului. Este de dorit ca activitatea pe care o desfăşuraţi cu preşcolarii de atâţia ani, precum şi observarea atentă a mediului în care trăiesc aceştea, să ne confirme faptul că, educaţia ecologică desfăşurată la nivel de instituţie, în grădiniţă, trebuie să fie extinsă spre familie, căci părinţii au rolul decisiv în educaţia copiilor.

Pentru realizarea cu succes a acestor aspecte este nevoie de o colaborare permanentă cu familia, partenerii comunităţii locale, căci lucrurile frumoase şi bune învăţate la grădiniţă se uită repede, dacă nu sunt reluate acasă, dacă părinţii nu împărtăşesc aceleaşi convingeri şi sentimente.