Săptămâna „Educaţiei incluzive” desfăşurată în grupa medie
Dimensiunea: Incluziune Educațională
Obiectivul general: Implementarea Politicilor incluzive
Obiectivul specific: Implementarea mecanismelor de identificare și combatere a oricăror forme de discriminare și de respectare a diferențelor individuale .
Vineri, pe data de 06.12. 2024 în grupa Albinuțelor am desfășurat activitatea cu tema: „Suntem toți diferiți, dar egali”; „Crede în tine și vei reuși ”. Scopul acestei activități a fost de a crea un mediu prietenos și accesibilitate pentru copii indiferent de abilitățile lor. În cadrul activității copiii au contribuit activ la discuția asupra drepturilor copiilor cu dizabilități.
Copiii au participat la jocuri interactive, în care au învățat despre acceptare și cooperare, utilizând povești despre diversitate. De exemplu: „Cercul Prieteniei” – un joc în care copiii au împărtășit idei despre ce înseamnă să fii un bun prieten.
Împreună cu copiii am realizat lucrări comune, în care au colaborat cu colegii lor, accentuând importanța lucrului în echipă. De exemplu: Un afiș mare intitulat „Suntem toți diferiți, dar speciali”. Copiii au demonstrat mai multă înțelegere, empatie și dorință de a se ajuta reciproc. Prin activitățile desfășurate, s-a consolidat sentimentul de apartenență și unitate în grupă.
Motto: „Suntem diferiți, dar împreună suntem complet.”
Orice copil are nevoie de iubire, respect şi apreciere- necondiţionate de performanţele şcolare sau de altă natură. Respectul, aprecierea, conştiinţa propriei valori, sunt stimuli care încurajează dezvoltarea personală, prevenind şi remediind atitudini şi comportamente deficitare sau problematice.
Toleranţa este abilitatea de a accepta diferenţa dintre noi şi alţii. Această capacitate apare după ce copilul şi-a dezvoltat cu succes anumite calităţi: ataşamentul, autocontrolul, perceperea suferinţei, a durerii; când va putea relaţiona cu alţi copii, simţindu-se în siguranţă, controlându-şi anxietatea; când, întâlnind situaţii şi oameni noi, va concretiza capacităţile, nevoile şi interesele celorlalţi. Copilul trebuie ajutat să parcurgă drumul de la a-şi explica suferinţa celuilalt, de exemplu, spre a o înţelege. Deosebirea este fundamentală din punct de vedere practic. A-şi explica înseamnă a cunoaşte condiţiile în care o fiinţă reacţionează întrun anumit fel, pe când a-l înţelege pe cel ce suferă înseamnă a încerca să-l alini, a lua măsuri pentru a face să înceteze acea stare. Dacă explicaţia este o reacţie de natură pur intelectuală, înţelegerea este o reacţie adaptată, complexă, a întregii noastre fiinţe, faţă de altul.
Respectul este abilitatea de a vedea în noi înşine şi în ceilalţi valorile. Această abilitate presupune un anumit grad de maturitate socială, cognitivă şi emoţională. Apare în copilărie şi ne însoţeşte întreaga viaţă.
Atât respectul cât şi toleranţa sunt importante pentru siguranţa copilului. Toleranţa va determina apariţia ideii că este special, valoros şi acceptat. Printr-un exerciţiu repetitiv, spunându-i şi arătându-i cât este de iubit, copilul se va simţi acceptat, fiindu-i mai uşor să-i accepte şi pe alţii.
„Suntem cu toţii egali în faptul că suntem diferiţi.”






